Curiozitati despre somnul delfinilor

Delfinii pot dormi în moduri diferite, în funcţie de nevoile lor.

Plutitoare: Ca un trunchi în apă, delfinul poate rămâne pe linia de plutire, lăsând în afara apei numai partea necesară pentru a respira. Cu toate acestea, această opţiune îi lasă prea vulnerabili la atacuri din partea animalelor de pradă.

Asistat de alți delfini: Delfinii dorm, de obicei, în cupluri. Unul dintre delfini înoata în timp ce altul se odihneşte în urma lăsată de celălalt, astfel permiţându-le să se deplaseze pe suprafaţă, fara a face efort muscular. Delfinii mici ar trebui să fie ajutaţi de către mamele lor în primele zile. Mama nu doarme, pentru că altfel delfinul mic ar putea deveni epuizat şi scufundat, murind din cauza asfixierii.

Somn pe jumătate: delfinii sunt capabili de a închide o jumătate din creierul lor, lăsând cealaltă jumătate activă, şi face acest lucru alternativ odihnindu-și fiecare parte. De exemplu, dacă au emisfera stângă a creierului deconectată, ochiul drept nu poate vedea.

Curiozitati despre Turnul Eiffel

Turnul este compus din 18038 bucăţi de fier, care au fost asamblate - numărul total de nituri: 2500000. Turnul Eiffel este revopsit complet la fiecare şapte ani - greutatea totală de vopsea erodată este de 15 tone. Turnul are aproape 7 milioane de vizitatori pe an, peste 200 de milioane de la primul vizitator, fiind construit în 1889 (şi batjocorit ca fiind o oroare în faţa ochilor şi fiind considerat o mare dezamagire pentru mulţi parizieni din "mica nobilime"). Lifturile din Turn circulă cca. 100.000 de kilometri pe an.

Turnul a fost iniţial construit ca arc de intrare pentru Paris Exposition Universelle din 1889. Designul turnului a fost prezentat într-o competiţie cu alte intrări, dintre care una a fost o ghilotina gigant! (Claes Oldenburg ar fi fost mândru.)

Când Turnul era în stadiile sale iniţiale de a fi construit, o serie de mult-respectaţi artişti, scriitori şi intelectuali francezi din acel timp au scris și semnat o scrisoare în semn de protest a construcției turnului, referindu-se la structură ca fiind "o odioasă coloană de metal cu șuruburi".

Surse: http://www.associatedcontent.com/article/1754080/the_eiffel_tower_odd_facts_and_curiosities.html

Limbi vorbite

Ştiţi cât de multe limbi sunt vorbite astăzi pe întreaga planetă? Se pare că există 2700 de limbi vorbite în întreaga lume şi 7.000 de dialecte. Numai în Indonezia, există 365 de limbi diferite, în timp ce în Africa, există mai mult de 1000 de limbi diferite vorbite. Cea mai dificilă limbă din lume este considerată ca fiind limba bască, care este vorbită în Spania de nord-vest şi în Franţa de sud-vest. Principala sa caracteristică este faptul că nu seamănă cu nici o altă limbă din lume, fiind clasificată ca şi o limbă izolată. În bască, denumirea limbii este Euskara.

Perceptia timpului de catre animale

Oare animalele înțeleg timpul? Proprietarii de animale de companie observă că, uneori, atunci când vin acasă de la muncă, pot constata că animalele lor așteaptă chiar la ușă. Cum știu aceste animale timpul? Cercetatorii au descoperit prin experimente cu porumbei că animalele pot avea "ceasuri interne". Fluctuaţiile temperaturii corpului, nivelul hormonilor sau poate doar foamea, spune câinelui sau pisicii să se ducă la ușă și să aștepte sosirea dumneavoastră.

Curiozitati despre suprafata soarelui

"Din punct de vedere tehnic, nu există nici o suprafaţă a Soarelui", spune Sanjay Limaye de la UW-Madison.

Seniorul cercetător şi pedagog explică faptul că, spre deosebire de graniţa fizică, solidă de aici de pe Pământ, suprafaţa Soarelui este o masă de gaz fierbinte, care este mai mult sau mai puţin continuă cu atmosfera sa.

"Soarele este o stea şi trebuie să vedem mai întâi ce este o stea: de obicei, în cea mai mare parte de hidrogen, care este transformat în heliu," spune Limaye. Dacă aţi putea călători de la regiunile ultraperiferice ale Soarelui spre nucleul său, acest gaz - deşi foarte subţire la început - va deveni treptat, atât de dens încât nu ai mai putea mişca.

"Dar temperatura și presiunea sunt atât de mari, încât nu există nici o posibilitate ca cineva să stea în picioare pe ceea ce crede ca este o suprafaţă", adaugă el.

Totusi, Soarele are o suprafaţă pe care o putem vedea, numită fotosferă. De aproape, ea seamănă cu o barbotare a apei într-un vas pe aragaz, cu excepţia faptului că în timp ce apa fierbe la 100 de grade Celsius, fotosfera este de 500 de ori mai fierbinte.

Din această suprafaţă tumultoasa, spune Limaye, fluxuri de particule se deplasează în sus, ocazional, şi apoi revin în jos, formând arce gigantice, care pot fi de mii de mile lungime si conțin milioane de tone de material.